Continue Decipi

In fiecare zi ne dor vorbele celorlalti aruncate la nervi, de prea multa licoare a lui Bachus, sau poate din frustrare sau din frica. Aruncam si noi cu vorbe, ca sa nu fim mai prejos sau ca ne-am simtit jigniti, nedreptatiti sau poate ca ego-ul nu ne lasa sa intoarcem pur si simplu spatele si sa plecam.

Suntem si noi si ei, de fapt, suflete ranite, suflete ce tanjesc dupa dragoste, dupa atentie, dupa confirmari, dupa alinare si implinire.

Tanjim dupa dragoste pentru ca nu am avut-o, de la parinti, de la prieteni, de la partenerii de viata, de la oamenii din jur. Nu ne-am vindecat copilul interior si nu l-am imbratisat cand a avut mai mare nevoie de noi, iar acum ca adulti, aruncam si noi cu noroi in cei care sunt la fel de nevindecati. Proiectam frustrarile asupra celorlalti, ne purtam exact cum nu am fi vrut ca altii sa se comporte cu noi.

Si totusi…..Cand vom rupe acest ciclu nenorocit care ne distruge de-o potriva?

•